Pizza a la familia Popa

Ocupatiile culinare ma relaxeaza si imi plac. Sectiunea pe care o inaugurez este dedicata evenimentelor culinare la care iau parte si care ma impresioneaza placut.

Pentru ca fiecare in parte are anumite nevoi culinare, fiecare mancare are propia sa interpretare. Iata care este cea care satisface familia mea si prietenii mei. Compozitia este pentru o tava de cuptor normala.

Prima parte este blatul de pizza. Acesta are o evolutie in functie de experienta si disponibilitati. Se porneste de la un pat de paine inmuiata in lapte sau supa. Evoluand si, eventual, apeland la experienta unei prezente feminine, se poate trece la un blat simplu din faina, apa, putin zahar si drojdie (se poate folosi si bere sau sifon pentru a fi mai pufoasa). Se potriveste cantitatea de aluat pentru a se face crocant in 45 de minute de stat la cuptor. Evident, vorbiti cu prezenta feminina pentru potrivire.

Pizza este mancarea facuta din resturi. Dar, pentru orice familie traditionala romaneasca, iti trebuie foarte multe resturi sau te duci la alimentara din colt. Compozitia este simpla. Are doar 3 parti :D. Se prajesc 4-5 bucati de ardei gras si tot atatea cepe (albe si/sau rosii). Nu vorbim de cepute sau ardeiusi. Sa fie bucati serioase. Se adauga mult suc de rosii sau bulion. Separat se prajeste carne rosie si/sau carnati si/sau slanina. Importanta sa fie si afumaturi sa dea gust. Dupa o vreme se adauga ciuperci felii. Se prajesc, dar nu de tot. Se asezoneaza cu piper, sare, cimbru. Cantitatea, evident trebuie sa depaseasca pe cea de legume ca sa crestem mari.

Aluatul se intinde pe tava unsa cu ulei si se toarna compozitia uniform in tava (oricum in centru o sa fie mai multa, dar incercam). Se pune la cuptor pentru cam 45 de minute. Se pregateste o omleta cu 4-5 oua in care se pune branza rasa si ceva iuteala (boia iute, chilli sau ardei tocat). Cu 10 minute inainte, se pune omleta peste compozitie si eventual se decoreaza cu ardei gras, branza si felii de rosii.

Daca aragazu arde, puneti un bat in usa sa stea deschis (eu folosesc batatorul de snitele pentru asta) si timpul de coacere creste. Pizza se taie fierbinte (la cum miroase, cine mai are rabdare sa se raceasca ?!) in 4 sau 6 felii. E recomandat 4 ca sa nu vii de mai multe ori.

Se recomanda un vin roze (dar cred ca nu se gandeau si la noi cand au facut recomandarea). O Busuioaca de Bohotin e ok, dar mai bun e un Pinot Noir de Murfatlar. Pofta mare! si uitati-va din pat la un film in timp ce mancati …… ca sa puteti adormi cand terminati !

Published by

Vlad

Educatia e cea mai buna investitie.

4 thoughts on “Pizza a la familia Popa”

  1. Eu fac blatul (si pizza) altfel:
    faina, oua, apa (nu lapte ca va creste foarte mult aluatul), sare, cimbru si oregano (dau un gust aparte aluatului).
    Ung tava cu ulei (sau unt) si torn aceasta pasta amestecata la tel sau furculita (nu la mixer). Aluatul trebuie sa aiba consitenta unei vopsele foarte groase (ceva intre smantana si untura, mai mult spre untura:))
    Peste aluatul din tava se arunca salamul picant, ciupercile, branza de oaie (preferata mea) si orice altceva va trece prin cap.
    Apoi bagati la cuptor preferabil incins dinainte.
    Sosul:
    Pe vasul in care am facut aluatul ramane pe pereti un pic de aluat. Aici amestec sos de rosii cu rosii decojite si tocate la cutit, un ou si condimente.
    Acest sos se adauga dupa primele 15 minute, altfel excesul de apa din acest sos va incruzi aluatul.
    La sfarsit, cand totul e rumen, scurgem pizza de ulei si punem doua trei oua (de obicei egal cu numarul de guri). las jumatate din coaja peste galbenus si mai las 5 minute. Scoateti tava si lasati 10 secunde sa se racoreasca (eu nu rezist mai mult). Restul il ghiciti 🙂

  2. Hmm 😕
    Eu as pune peste aluat (subtirel, ca oricum creste) doar niste rosii rondele, niste usturoi rondele, sos de rosii (bulion+apa sau rosii in bulion zdrobite si fierte putin pe aragaz cat sa iasa apa din ele), sare, piper, pepperoncino (ardei iute macinat =P~ ), oregano si putin ulei de masline cat sa ajunga pe 75% din suprafata blatului (altfel o sa se scurga). Toate astea in oridinea de mai sus… In 30-45 de minute (timp in care tava se mai si intoarce) o sa iasa o bunatate de Pizza Marinara, usoara, de vara si italiana 100%. 🙂

  3. Am incercat faza cu aluat cu cimbru si oregano, iese bestial. Mersi Doru.
    Artmiss, cred ca ar merge de minune o bucata de peste, somn cred ca ar merge de minune la ce ai pus pana acum. Iar pentru cine nu are probleme, cea mai buna pizza e cu fructe de mare. Astea sunt bune udate cu o Francusa de Cotnari…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.