Lipsa implicarii societatii civice in viata statului se numeste decalaj intre stat si societate. Institutiile statului nu reflecta structura societatii si societatea nu se regaseste complet in structura statului. Pentru societate, statul nu are putere; si statul nu are putere pentru ca sursa lui de putere e societatea civila si ea nu-l ajuta suficient.
Un exemplu simplu e problema coruptiei in institutiile statului. Functionarii statului ar trebui sa serveasca cetatenii (societatea), dar societatea vede functiile publice ca ocazii de imbogatire rapida(tendinta balcanica si orientala). Dezvoltata, problema ajunge la faptul ca votantii (o partea a societatii) realege condamnati penali, ii vede ca tolerabili, normali, chiar baieti buni. Da, legislatia poate fi mai buna, dar schimbarile legislative, cand nu se fac natural, se fac sub presiunea societatii civile.
Tot din gama asta, o buna parte a cetatenilor nu se mai duc la vot (o alta parte a societatii) pentru ca nu au pe cine vota, dar nici nu s-au documentat prea mult, nici nu dau sanse partidelor mici (dar care pot creste) si nici nu discuta politica impreuna cu prietenii pentru ca politica e o curba. Sunt de fapt, tot forme de neimplicare. Statul nu poate exista fara societate si nu poate functiona corect fara controlul si implicarea acesteia.
Probabil ati auzit de teoria formelor fara fond. Da, cea de la literatura. Ca nota, se pomenea si faptul ca a fost un curent in politica. Mai exact e vorba de curentul conservator. Ce treaba au toate astea cu decalajul dintre stat si societate. Pai tocmai despre asta vorbesc si ele. Ideea de baza a curentului conservator e sa ne folosim de specificul societatii noastre (fondul) pentru a ne dezvolta ca stat, nu doar sa importam niste institutii si niste obiceiuri din alta societate (formele) pe care nu stim sa le folosim corect. In acest context, conservatorismul nu inseamna stagnare, ci un ritm adaptat societatii si un nivel de nationalism (fara accente extremiste).
Din pacate asta impunea un ritm mai lent pentru o tara mult intarziata. Totusi, tocmai acest lucru il vor face mai tarziu si liberalii (initial, tocmai opusii conservatorilor) cand adopta doctrina “Prin noi insine”. De ce s-a intamplat asta? pentru ca:
– problema coruptiei era la fel de grava ca si acum
– o buna parte a societatii era la limita saraciei si era needucata (da, mediul rural de atunci insemna 80% din populatie)
– capitalul strain era mult peste cel autohton (in forma lor de atunci)
Suna dureros de cunoscut, nu? Totusi, as spune ca acum avem o problema si mai mare. Populatia emigreaza, mai ales cei educati, dar nu numai.
Pe de alta parte, sunt semne ca am si invatat multe. Ne reorintam spre simboluri si valori nationale; multi din cei plecati se gandesc sa se intoarca si o parte chiar o si fac. Merge greu, dar pentru mine se vad semne bune ca o luam in directia care trebuie. In contextul asta, mi se pare atat de binevenita initiativa lui Ciolos, incat pare ireala. Da, avem nevoie de un set de principii de guvernare, dar cred ca trebuie sa avem si un set de principii pe care societatea civila sa si le asume. Unul din acestea este asumarea unui set de responsabilitati care sa balanseze drepturile de care ne bucuram:
1) Dreptul de vot – Responsabilitatea de a participa la vot, de a ne informa si de a dezbate cu prietenii chestiuni de politica
2) Dreptul la libera exprimare si de a protesta – Responsabilitatea de a furniza opinii informate si constructive, protejarea dreptului de exprimare al altora (chiar daca au opinii diferite de noi)
3) Egalitatea in drepturi – Responsabilitatea de a-i sustine pe cei discriminati sau neindreptatiti
4) Dreptul la educatie gratuita – Responsabilitatea de a cauta sa obtii cat mai mult din educatia oferita
5) Dreptul la asistenta sociala – Responsabilitatea de a te autosustine
6) Dreptul la serviciile publice (politie, pompieri, sanatate, utilitati publice, transport in comun, folosirea drumurilor publice etc) – Responsabilitatea de a plati taxele care sustin aceste servicii
7) Dreptul de folosire a resurselor naturale – Responsabilitatea de a le conserva si de a le pastra curate (inclusiv parcurile publice)
8) Dreptul la viata, libertate si intimitate – Responsabilitatea de a participa la eforturile de a conserva aceste drepturi si de te inrola in caz de razboi
9) Libertatea de a publica aproape orice (mai putin subminarea statului si calomnie) – Responsabilitatea de a filtra informatia
Si, cel mai important la sfarsit:
0) Dreptul la fericire – Responsabilitatea de a trai virtuos
Sursa de inspiratie pentru aceste principii singura revista de lifesyle masculin pe care o mai citesc, din cand in cand: “The art of manliness”
