Dacia decapotabila

Dacia, masina romanului este unul din cele mai puternice si constante branduri. De fiecare data cand se fac studii, Dacia este in top pentru majoritatea indicilor de brand. Dar Dacia incearca acum sa isi schimbe imaginea, din masina romanului vrea sa devina masina tinerilor.

De ce un brand puternic si-ar schimba pozitioneara ? Pentru ca piata in care activeaza se schimba si Dacia nu isi permite sa ignore acest lucru. A crescut puterea de cumparare si de creditare a populatiei. In plus, probabil aventura internationala a modelului Logan i-a invatat ca cei mai sensibili la cost sunt tinerii.

Totusi, costul nu va asigura succesul. Concurenta cu masinile second hand va fi puternica, componenta de imagine va fi importanta pentru ca tinerii sunt un public foarte activ. Ma astept ca Dacia sa nu ignore acest aspect si sa dezvolte modele pentru o viata activa. Personal imi doresc o decapotabila, tot trebuie sa invat sa conduc. Imi trebuie o masina ieftina, dar cu care sa ma pot duce la mare.

Cenzura si autoreglementare

Avem o perceptie distorsionata asupra cenzurii. Tindem sa o vedem ca o restrictionare nejustificata a libertatii de actiune. Cred ca este mai mult un raspuns intarziat si supradimensionat al statului in fata neputintei pietei de a se autoreglementa, de a crea si respecta standarde.

Imediat se vede un avantaj important al autoreglemantari, cei care se ocupa cu realizarea ei stiu foarte bine despre ce e vorba si sunt foarte implicati in piata. Totusi, autoreglementarea unei piete trebuie sa inceapa cu autocenzurarea mesajului fiecarui brand. Brandul fiind cel care castiga direct prin faptul ca nu deranjeaza potentialul sau utilizator.

Internetul este o media care in mare masura este generata de utilizator. Concret, ei pot sa sa isi exprime foarte usor nemultumirea. Pe masura ce retelele sociale, forumurile si blog-urile se dezvolta, creste puterea utilizatorilor de a isi exprima nemultumirea fata de anumite practici promotionale. Acest lucru influenteaza si alti utilizatori putand avea un efect exploziv, foarte daunator brand-ului. Nu este doar cazul campaniilor online, orice campanie. Chiar mai mult, si alte elemente ale interactiunii utilizatorilor cu brandul pot genera o reactie puternica din partea utilizatorilor.

Autoreglementarea din partea brand-ului previne astfel de probleme. De aceea trebuie facute studii inainte de campanie, in timpul campaniei si dupa campanie. Cel mai simplu se consulta direct utilizatorul. Industria jocurilor pe calculator face acest lucru de ceva timp. Inainte de a lansa un produs il trimit la test comunitatilor de jucatori. Chiar se opereaza modificari in produsul final in functie de sugestiile utilizatorilor.

Cautam oameni

Pentru ca am crescut destul de mult fata de anul trecut, cautam colegi pentru partea de dezvoltare. Pentru mai multe detalii privind ce cautam avem un test.
Atmosfera e degajata (doar departamentul de vanzari tinde sa fie stresant) si in general, oamenii nu pleaca de la noi. In plus avem o terasa echipa cu gratar si nu ne e frica sa o folosim…

Ceva deosebit

Pot analiza bannere doar din perspectiva unui utilizator de Internet. Personal cred ca un banner creativ foloseste inovativ un spatiu care a mai fost folosit, dar intr-un mod cu totul nou.

Cred ca banner-ul le are pe toate:
– interactiune – angajament
– noutate
– mesaj puternic
Singura problema este dimensiunea foarte mare (aproape 400 kb).

Definitie tehnica

Intotdeauna m-au distrat definitiile tehnice. Oricine stie ca o definitie buna are un exemplu pe masura:

“unirea traficului prin 301 redirect.

Ex:
site-ul mirese-virgine.ro, cand isi va adauga traficul la reteaua sociala nuvremvirgine.ro, se va transforma in subdomeniul mirese-virgine.nuvremvirgine.ro, folosind redirect 301 (moved permanently)”

Sursa: Bogdan Gheorghe – Softpedia

Internetul a castigat

Ideea care sta baza Internetului este una foarte simpla: o lume virtuala in care informatia circula liber. Este o idee foarte seducatoare, dar definitia informatiei este foarte vaga. Internetul vede orice ca informatie. De aceea, in scurt timp, a inceput sa intre in conflict cu legile lumii reale, in special cu legile dreptului de autor.

In ciuda unei armate de avocati si de legi, Internetul dovedeste ca este practic imposibil sa opresti sute de milioane de utilizatori sa posteze si sa utilizeze informatii sub incidenta legilor drepturilor de autor. Dar meritul Internetului nu este de a dovedi acest lucru. Cred ca perioadele de prohibitie dovedesc faptul ca atat timp cat exista cerere se va naste automat si oferta. Meritul Internetului este de a arata ca acest tip de informatie se poate monetiza si in alt fel, chiar cu rezultate mai bune, prin publicitate.

Primul pas a fost facut de ziare si reviste care au inceput sa ofere gratuit informatii. Ca si inainte, veniturile veneau in marea majoritate din publicitate, costul ziarului si al revistei neacoperind nici macar costurile de productie. De aceea, adaptarea la sistem a fost foarte usoara. Au urmat radiourile, care folosesc acelasi sistem pentru obtinerea veniturilor, ele avand nevoie doar de dezvoltare tehnologica mai avansata decat pentru ziare si reviste. Internetul aduce o optimizare a costurilor de tiparire si de emisie.

Aparitia platformelor care suporta continut video pune presiunea pe televiziuni sa faca pasul spre continut gratuit. Acestea au inceput sa isi faca propriile platforme cu continut video unde ofera emisiunile si serialele de succes. Miscarea este sustinuta si de mutarea bugetelor de publicitate spre online si scaderea continua a audientei televiziunilor. Trecere este, din nou, usoara deoarece si televiziunile castiga in principal din publicitate.

O categorie importanta de continut sub incidenta legii dreptului de autor inca isi cauta drumul spre monetizarea prin publicitate.
Este vorba de muzica, filme si carti. Cazul Napster a fost o incercare de stopare a fenomenului, dar tendinta este clara spre gratuitatea informatiei. Ce a reusit Napster sa faca, este sa arate ca exista interes pentru asa ceva. Cel care a venit cu o solutie temporara a fost iTunes. Principalul atu este ca poti cumpara doar o piesa, in loc de tot albumul. Este o solutie superioara celei care consta in plata unei taxe pentru fiecare CD vandut (si pentru CD-urile inscriptibile se plateste aceasta taxa) sau fiecarui player (Zune) vandut.

Pasul spre informatie gratuita este facut de autori si nu de catre casele de productie (vezi cazul Radiohead si Madonna). Este si normal, deoarece sursa de venit pentru autori o constituie publicitatea intr-o masura mai mare decat castigurile din drepturile de autor. Si aici ajungem la principala consecinta a liberalizarii informatiei: grupurile media nu mai detin monopolul asupra informatiei. Un caz elocvent este cel al unui candidat american care a spus un lucru electoratului dintr-un stat si alt lucru electoratului altui stat (practica numita adaptarea la audienta). Ambele materiale au ajuns pe YouTube si au dus la pierderea credibilitatii acestui candidat. Tendinta va continua, casele de productie pierzand din puterea de promova doar anumiti artisti.

O alta consecinta este volumul imens de informatie disponibila. Selectarea si structurarea informatiei este o problema cu care ne vom confrunta din ce in ce mai mult. Aici ajungem la partea de vehicule si canale media proprii Internetului: motoarele de cautare, instant messeging – chat, blog-urile, retele sociale, continutul generat de utilizatori, lumile virtuale si jocurile online (ultimele doua aducand noi posibilitati pentru panotaj si product placement). Astfel, informatia se filtreaza cu ajutorul comunitatii de care apartii si se ajunge la un concept media foarte actual acum word-of-mouth (luam deciziile de cumparare cu ajutorul comunitatii din care facem parte).

Segmentul Telecom

O buna parte din piata de media online este formata de segmentul telecom. Desi sunt putini clienti, ei strang un volum important. Cu toate acestea se asteapta o crestere importanta prin intrarea unor noi competitori si prin inasprirea concurentei pe masura ce toti jucatorii din piata incearca sa atace noi segmente ale pietei telecom.
Principalul client nou este RCS&RDS care intra pe segmentul 3G. Acest lucru va atrage probabil si concurentul lui traditional UPC – Astral (desi viitorul acestuia este incert). Ambele se bazau pana acum pe reteaua proprie de vanzare si foarte putin pe promovare mass-media. Cred ca vor fi nevoiti sa faca acest lucru, deoarece Orange ataca segmentul telefoniei fixe si isi va intensifica prezenta pe segmentul accesului la internet prin pachete telefonie fixa – telefonie mobila – acces internet. Romtelecom-Cosmote va trebui sa puna si el accent pe segmentul de telefonie fixa, mai ales pentru partea de apeluri internationale unde a pierdut foarte mult.
Aceste miscari vor impulsiona si Vodafone, care cred ca va veni in curand si cu o oferta de telefonie fixa. Concurenta sporita s-ar putea sa trezeasca si alti competitori, printre care cel mai mare e Zapp.

Mai pe scurt, toate segmentele telecom vor fi mult mai dinamice, chiar si cel de Cablu si TV (Vodafone are deja un serviciu concurent si probabil Orange si Romtelecom vor urma). Cuvantul de ordine va fi pachet, fiecare incercand sa se extinda sprijinindu-se pe segmentul in care au intaietate. In cativa ani, concurenta pe segmente se va estompa in fata integrarii serviciilor.

Google preia Doubleclick

Mai exact, UE a validat preluarea Doubleclick de catre Google. Am citit de la Alex Visa o parte din primul comunicat Google legat de planurile de dezvoltare si integrare ale serviciilor Doubleclick in cadrul serviciilor Google.

Mi se pare foarte interesant faptul ca Google se extinde in partea de display advertising. Cred ca acest lucru va duce la o crestere importanta a segmentului de display la nivel mondial.

Va fi interesanta reactia Microsoft, care probabil va forta preluarea Yahoo pentru a nu pierde si mai mult teren.

Microsoft VS Google

Stirea care a tinut capul de afis este oferta Microsoft de a cumpara Yahoo. Este prima miscare de amploare pentru a incepe concurarea Google. Nu este doar atat, se simte o miscare de concentrare a puterii financiare a companiilor din IT&C pentru a face fata unei potentiale recesiuni sau chiar unui nou “bubble”.

Ce castiga Microsoft:
– mail: alianta Hotmail (Livemail) cu Yahoo Mail contracareaza cresterea Gmail care ofera pop3 pentru conturile gratuite (Yahoo ofera doar pentru cele platite)
– messenger: MSN- Live Messenger probabil vor ingropa Gtalk-ul pentru o perioada destul de lunga
– search: Live search-ul si Yahoo Search vor incerca sa atace monopolul Google pe partea de search (77%).
Adunate, cred ca tot Google ramane cel mai puternic pentru ca reclamele din search vin la momentul oportun, in timp ce reclamele din messenger si mail vor obstructiona informarea si dialogul. Sunt 2 modele foarte diferite din acest punct de vedere.

Cred ca si Microsoft stie acest lucru. De aceea miza reala a acestei achizitii cred ca este intarirea Microsoft pentru incercarea de a concura Google pentru ceea ce poate fi “the next thing in advertising”: un sistem de operare online, gratuit, sustinut cu ajutorul publicitatii.
In momentul de fata, Microsoft are toate sansele sa piarda aceasta lupta, pentru ca s-a obisnuit de prea mult timp sa detina monopolul si foloseste multe tactici menite sa speculeze acest lucru. Nici pentru Google nu va fi usor, Microsoft este un gigant care stie foarte bine jocurile politice si de lobby, desi in Europa acestea tind sa nu aiba efect.

Ca incheiere, Windows-ul aproape ca a fost gratuit in Romania si in alte tari in care pirateria e la ea acasa. Pentru Microsoft este o baza foarte buna, daca va intelege cum sa monetizeze acest potential, fara sa impuna costuri directe utilizatorilor.

Urcarea treptei de intrare

Acum 2-3 ani, se spunea ca o campanie online este foarte ieftina. Piata s-a maturizat, traficul a crescut foarte mult si odata cu valoarea pietei, au crescut si rate-card-urile. Putini mai au perceptia ca o campanie online este foarte ieftina. Pe masura ce clientii mari incep sa investeasca mai mult si mai constant, clientii mici se confrunta cu o treapta din ce in ce mai mare de intrare in piata.
Solutia pentru a nu pierde acesti clienti (mici, dar multi) este de a diversifica produsele pe care le oferi. Ideal, se poate scala o campanie de la nivelele cele mai de jos, catre praguri cat mai inalte. Totusi, solutia este temporara. Desi au inertie mare, si clienti mari vor incepe sa foloseasca produsele noi, ceea ce va duce, din nou, la cresterea costurilor.
Din aceasta lupta, se vor invata cateva lucruri esentiale:
– trebuie sa masori eficienta campaniei, pentru ca vei investi doar acolo unde ai rezulatate
– trebuie sa folosesti mixuri cu diferite produse pentru a putea obtine rezultate cat mai bune
nisele sunt cele mai eficiente si e bine sa cauti nisele cat mai bine definite si mai restranse
– atata timp cat poti masura rezultatele campaniei tale (si ai rezultate), nu trebuie sa iti vezi campania
Ultima afirmatie poate parea ciudata, dar va fi din ce in ce mai greu sa cumperi o campanie vizibila pe un site cu multe milioane de afisari. De asemenea, va fi greu sa cauti prin zecile de nise unde apare campania.
Comunicarea online va fi din ce in ce mai analitica si tehnica.